While there are signs of war fatigue in the German society, Berlin is unlikely to have a change of heart.
Articolul publicat de Aljazeera analizează abordarea Germaniei față de conflictul în curs din Ucraina și sugerează că opinia publică din Germania începe să oscileze în favoarea Rusiei. Autorul susține că strategia președintelui rus Vladimir Putin este de a prelungi războiul pentru a diviza UE și că există semne că acest lucru se întâmplă. Autorul notează, de asemenea, că, deși Germania a fost criticată pentru că este prea precaută, a trimis arme în Ucraina și a oprit proiectul conductei Nord Stream 2.
Articolul subliniază că Germania a fost criticată de unii membri UE din Europa de Est pentru că a fost prea precaută în răspunsul său la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia. Aceștia au criticat în special guvernul german pentru că întârzie și ezită în furnizarea de arme Ucrainei. Cu toate acestea, autorul notează că Berlinul a trimis unele arme, inclusiv obuziere autopropulsate și lansatoare de rachete multiple și că guvernul german a fost destul de receptiv cu privire la sancțiunile împotriva Rusiei, oprind proiectul conductei Nord Stream 2.
În ciuda acestui fapt, articolul sugerează că societatea germană s-ar putea să obosească din ce în ce mai mult cu privire la războiul din Ucraina, făcând referire la un sondaj realizat în octombrie 2022, care sugerează că 40% dintre germani cred total sau parțial că NATO a provocat Rusia să invadeze Ucraina. Acest număr crește la 59% în provinciile care au fost cândva parte a Germaniei de Est comuniste. În plus, aproximativ o treime dintre respondenți împărtășesc opinia conform căreia Ucraina face parte istoric din Rusia și aproximativ același număr acceptă teoria conspirației conform căreia SUA ar fi înființat laboratoare secrete pe pământul ucrainean pentru a dezvolta arme biologice. Articolul postulează că această tendință în opinia publică este un rezultat al propagandei Kremlinului care are din ce în ce mai mult ecou în Germania, datorită antiamericanismului din stânga și extrema dreaptă.
De asemenea, articolul menționează că opinia publică din alte țări UE este sceptică cu privire la războiul din Ucraina. Italia, Slovacia, Bulgaria și Ungaria și-au arătat toate scepticismul față de război, iar unii, precum Grecia și Bulgaria, dau vina pe NATO pentru conflict. În plus, impactul războiului asupra inflației energetice a generat nemulțumire în rândul publicului din aceste țări, cu mitinguri mari organizate în orașe precum Praga și Roma, cerând pace și oprirea livrărilor de arme către Kiev. Germania a văzut, de asemenea, mitinguri și greve similare împotriva războiului și a creșterii costului vieții.
Articolul concluzionează că, deși opinia publică din Germania susține în continuare Ucraina, adevărata schimbare a jocului în conflict va veni din Statele Unite, în special în funcție de rezultatul următoarelor alegeri prezidențiale din 2024.